Zece secrete ale celebrului Central Park din New York

Pe lângă Empire State Building sau Brooklyn Bridge, cu greu s-ar putea găsi o altă atracție emblematică a New York-ului în afară de Central Park – parcul care formează un dreptunghi verde, întins pe 341 de hectare, în centrul insulei presărate cu zgârie-nori, Manhattan.

Nenumăratele cărți și filme a căror acțiune se petrece în metropolă poartă personajele și prin acest parc, măcar în trecere, astfel că nici turiștii nu îl ocolesc. În total, circa 42 milioane de oameni pe an, fie localnici, fie vizitatori din SUA sau din străinătate, ajung în Central Park.

Dar puțină lume, chiar și dintre newyorkezi, cunoaște următoarele zece „secrete” din istoria parcului, sintetizate de Travelandleisure.com:

1. Parcul a fost înființat pentru a crește valoarea proprietăților imobiliare din jur. Din pricina terenului stâncos, considerat de experții vremii drept „imposibil de dinamitat”, în cea mai mai mare parte a secolului al 19-lea, locul nu a fost valorificat, până ce, în 1853, legislativul statului New York a decis ca terenul să devină parc. Astfel, prețurile proprietăților din jur avea să crească spectaculos în următoarele decenii.

2. Un director de ziar a fost cel care a venit cu ideea înființării parcului. Este vorba de William Cullen Bryant, poet și editor al gazetei New York Evening Post, care, încă din 1844, le propunea cititorilor săi amenajarea „unui nou parc”.

3. Designul a fost ales în urma unui concurs deschis publicului. În 1858, Frederick Law Olmsted și Calvert Vaux au format echipa de arhitecți care, devansând alți 32 de competitori, au câștigat dreptul de a schița cum va arăta Central Park.

4. Sheep Meadow (Pajiștea oilor) chiar fusese loc de… pășunat. La insistențele lui Olmsted, care voia un parc cât mai autentic natural, în zona numită Sheep Meadow chiar pășeau oi. Ele dormeau într-un grajd construit în apropiere și, de două ori pe zi, erau scoase pe pajiște.

5. Design-ul reflectă configurația statului New York. Astfel, zona sudică este amenajată mai atent, după tipicul parcurilor europene, pentru a evoca amplasarea metropolei în sud-estul statului omonim. Partea nordică – presărată cu pâlcuri de copaci, coline și foișoare rustice –  reflectă porțiunile rurale ale statului.

6. Cazinoul era marea atracție în timpul Prohibiției. Clădirea devenită cazinou fusese creată de Olmsted drept salon de relaxare pentru doamne, dar a devenit, în timpul Prohibiției (1920-1933), un loc unde primarul de atunci, Jimmy Walker, se făcea că nu vede încălcarea legislației federale privind producerea, vânzarea și consumul de băuturi alcoolice.

7. Amenajarea parcului a costat cât achiziția Alaskăi. Statul New York a cheltuit 7,4 milioane de dolari pentru înființarea Central Park, sumă echivalentă cu cea plătită Rusiei de către Statele Unite pentru achiziționarea teritoriului care va deveni statul Alaska, în 1867.

8. Mai mulți proprietari de culoare au fost evacuați. În partea de vest a parcului de azi, într-un cartier cunoscut drept Seneca Village, locuiau la jumătatea secolului al 19-lea 20% dintre negrii din New York care dețineau proprietăți imobiliare, așadar aveau și drept de vot. Ei au fost forțați să plece, iar casele lor, trei biserici și o școală au fost demolate.

9. Locurile de joacă nu erau bine văzute de echipa de designeri. Olmsted și Vaux nu au vrut, în primii ani după inaugurarea parcului, să le permită copiilor să calce pe iarbă și se gândeau dacă nu cumva numai adulților li se cuvenea accesul. Ulterior, imaginea copiilor care se joacă pe pajiștile din Central Park a devenit cunoscută în întreaga lume.

10. Aleile sunt curbate pentru a preveni cursele de cai și trăsuri. Confruntați cu numeroase curbe, acești împătimițiai vitezei ai epocii respective s-ar fi lăsat repede de acest sport, considerau designerii parcului. Ei nu au prevăzut că, peste un secol, aleile vor fi folosite pentru curse de viteză de către bicicliști, care sunt acuzați că provoacă numeroase accidente, dar – cel puțin până în prezent – accesul lor în parc nu a fost restricționat.