Maria Desmirean: „Piața românească de carte este într-o criză permanentă”

Maria Desmirean are 29 de ani, este directorul executiv al editurii Curtea Veche & vicepreședintele Asociației Curtea Veche și demonstrează că pasiunea pentru cărți îți poate aduce atât satisfacție intelectuală, cât și împlinire profesională. Exponent al generației sale, Maria este puternic ancorată în realitățile industriei de carte și se află mereu în căutarea noilor revelații literare, pe care le transformă, cel mai adesea, în bestselleruri. Împreună am examinat piața românească de carte, de la cerințe și oferte până la preferințele cititorilor în materie de suport.

Descartes spunea că „a citi cărți bune este ca și cum ai purta o conversație cu cei mai de seamă oameni ai secolelor trecute”. Editura Curtea Veche publică preponderent autori contemporani. Care este raționamentul care stă în spatele acestor alegeri editoriale?

Ne place să descoperim lucruri noi, să ajutăm publicul să descopere noi autori, noi titluri și concepte. Este o misiune mult mai grea decât publicarea manuscriselor unor autori deja consacrați, dar ne place să experimentăm, să evităm căile bătătorite. Încercăm astfel nu doar să-i ajutăm pe cei la început de drum în domeniul editorial, ci și să intervenim într-un mod mai direct în tot ceea ce înseamnă producția culturală. În plus, dacă Descartes nu ar fi fost publicat în vremea lui, nici noi nu am putea afla astăzi ce a spus…

Ați publicat autori puternic ancorați în realitatea României de astăzi: Marian Godină, Dragoș Bucurenci, Adrian Cioroianu etc. Cărui fapt crezi că se datorează succesul lor răsunător? 

Cititorii s-au recunoscut în cele scrise de ei și îi consideră – probabil – niște purtători de cuvânt ai societății. Succesul lor este o dovadă că au ceva important de transmis. Faptul că rămân aproape de viața noastră de zi cu zi îi transformă în niște fini observatori ai realităților românești, de care publicul are nevoie pentru a înțelege ce se întâmplă în jurul nostru.

Publicați și foarte mulți autori tineri, aflați la început de drum, ceea ce mă trimite cu gândul la povestea lui Thomas Wolfe, din pelicula Geniul. Cum reușiți să faceți selecția?

Există două criterii importante pe care le avem în vedere atunci când alegem proiectele: valoarea textelor și nevoile pe care le identificăm la nivelul publicului. Nu este nimic magic la mijloc. Încercăm să îi ajutăm pe tinerii autori să ajungă la publicul pe care îl caută și pe cititori să găsească vocile și poveștile de care au nevoie.

Piața de carte, cel puțin în România, pare să treacă printr-o criză. Cărui fapt crezi că se datorează și cât de curajoasă trebuie să fie o editură pentru a reuși în zilele noastre?

Piața românească de carte este într-o criză permanentă. Trăim în același cadru de ani de zile, lucrurile nu s-au schimbat în mod esențial. Editurile sunt nevoite să se adapteze unui spațiu cultural disfuncțional, cu foarte puține librării, cu un sistem educațional care nu reușește să formeze cititori. Dincolo de curajul necesar confruntării acestor probleme, este nevoie de multă creativitate, dar și de pasiune pentru domeniu.

Care sunt tendințele internaționale pe care le-ai observat la Târgul de carte de la Frankfurt?

Pentru industria de carte târgul de la Frankfurt este cel mai important eveniment, un loc unde se întâlnesc majoritatea editurilor și a agenților literari, unde sunt prezentate titlurile noi, unde vin autorii să își promoveze cărțile și unde poți să observi cu mare ușurință tendințele pieței de publishing. Spre exemplu, anul trecut am fost foarte surprinși să observăm că majoritatea editurilor străine aveau în portofoliu cărți de colorat pentru adulți. De altfel, un interes tot mai mare pentru segmentul de non-ficțiune și, în special, pentru cărțile practice: titlurile de dezvoltarea personală, de business, de psihologie, gastronomie sau cărțile pentru copii. Anul trecut spre exemplu, ne-am bucurat de întâlnirea cu David Hockney care se afla acolo pentru a promova un album cu picturile sale, o monografie care prezenta publicului lucrările sale din ultimii 60 de ani.

O bună parte din cititori s-au mutat în sfera digitală. Cine câștigă premiul pentru popularitate, un e-book sau o carte tipărită?

Depinde de autor, depinde de carte. Nu cred că cititorii aleg o carte în funcție de formatul în care este publicată. Impactul major al acestor schimbări nu ar trebui să ne facă să trecem cu vederea faptul că editurile au nevoie în continuare de o ofertă cât mai diversificată, de autori buni, de cărți valoroase. Cred ca acestea vor fi căutate, cumpărate și citite de public indiferent de formatul în care apar.

Se spune că atunci când înveți să citești, devii liber pentru totdeauna. Ce ne poți spune despre programele de lectură pentru copii ale Asociației Curtea Veche?

Prin programul național de lectură „Cărțile Copilăriei”, dezvoltat și implementat de Asociația Curtea Veche, încercăm să îi ajutăm pe copii să descopere plăcerea lecturii. Am donat până în prezent peste 70.000 de cărți, am înființat cluburi de lectură și le-am oferit părinților și profesorilor resursele necesare pentru a duce mai departe activitățile pe care le-am inițiat. Asociația Curtea Veche organizează, de asemenea, NARATIV – un festival de lectură pentru copii care reunește o serie de ateliere interactive care fac cititul distractiv.

Ce titluri se află în pregătire acum în birourile editurii?

Vom publica zile acestea prima carte a lui Răzvan Exarhu, Fericirea e un ac de siguranță. Publicăm, de asemenea, Spovedania unui preot ateu, mărturia unui fost preot ortodox, Ion Aion (pseudonimul sub care scrie), care denunță dogmele, dar elogiază credința. Am publicat de curând un album extraordinar despre Iacării Acrobați, cea mai iubită formație de piloți români. Vom publica, de asemenea, Paltonul cu gaică, un volum de eseuri și de proză scurtă scris de Mihai Șișkin, cel mai cunoscut scriitor rus contemporan. Din seria Cărților regale am publicat recent un volum despre Castelul Bran și vom publica în curând unul despre Castelul Peleș.